PATRIMONIU PE DUCĂ
ORAŞUL CARE NE DOARE (1)
Last modified on 2008-07-03 17:12:17 GMT. 6 comments. Top.
Groapa din centrul orasului vis-à-vis de Steaua, a fost înconjurata de un gard care ocupa jumatate din strada Ulita Morii, si o buna parte din intersectia Ulita Morii si strada 1 Decembrie.
Cine a aprobat ocuparea carosabilului care este domeniu public ?
Ce parere are Serviciul Circulatie din municipiul Sighisoara ?
Atentie conducatori auto!
La iesirea de pe Ulita Morii în strada 1 Decembrie, spre Colegiul Mircea Eliade vizibilitatea este complet blocata. Mare pericol de accidente !
Clădirea de lângă “Groapa Schaessburg” se surpă!!!
Last modified on 2008-05-27 11:51:54 GMT. 7 comments. Top.
Parcă nu au fost suficiente ilegalităţile comise în cazul Oficiului Poştal supranumit “Casa Schaessburg”, din cauza excavaţiilor, casa din imediata vecinătate se surpă. Corespondentul nostru Sport Continuu, ne-a trimis nişte fotografii mai mult decât grăitoare. Cine plăteşte oare pentru toată această porcărie ce se întâmplă în plin centrul Sighişoarei?!!! Există un proiect şi un aviz de construcţie eliberat de către Primăria Sighişoara, documente pe care cineva şi-a pus semnăturile. Sau poate va fi refăcută din…bani de la buget…..
Lectia urbanistica a Sighisoarei – I (Probleme de actualitate: Hotel Teleson)
Last modified on 2008-05-18 08:57:38 GMT. 9 comments. Top.
La
Sighisoara – si nu numai – se construieste mult, ilegal si
profund destructiv. Cu toate ca orasul are potential enorm, chiar
unic, pentru o dezvoltare armonioasa si in avantajul locuitorilor.
Locuitorii orasului intzeleg – si nu prea – dece o constructie
este sau nu ‘potrivita’, de ce interventiile pe care le vad sau le
fac chiar ei sint corecte sau nu. Motivele debandadei urbanistice a
Sighisoarei (si a intregii Romanii – cu mici exceptii) sint
complexe dar pot fi intzelese si descifrate. Seria de articole este o
incercare de analiza a problemelor si sanselor urbanistice ale
Sighisoarei, luand ca exemplu construirea Hotelului Teleson din
cartierul Ulita Morii (langa soseaua E60) Sighisoara.
01::
Ca in orice tzara, si in Romania domeniul constructiilor si a
urbanismului este reglementat de un numar mare de norme legale si
de institutiile de specialitate.
1. La nivel de tzara de Legea
350/2001 (amenajare teritoriu si urbanism) actualizata, L 50/1991
(autorizare constructii si calitatea constructiilor) actualizata, L
422/2001, privind protejarea monumentelor istorice, diverse Ordonante
de Guvern, norme metodologice + diverse norme de protectia mediului
(Legea privind protejarea spatiilor verzi, L protectiei mediului
s.a.), Codul Civil…
2. La nivel local prin PUG, PUZ, PUD si
Regulamentele Locale de Urbanism RLU aferente.
3. In plus, exista
obiceiuri, practice, legi nescrise, in functie de localitati,
regiuni, culturi, perioade istorice, conjuncturi samd.
(La nivel
european si international exista iarasi norme, tratate, conventii –
cum ar fi Convetia de la Venetia privind Patrimoiul Mondial.)
Iata
enumerate spontan cca. 10-15 norme care trebuiesc respectate in
majoritatea situatiilor de constructie si la Sighisoara, dat fiind
faptul ca sintem inconjurati de un patrimoniu natural si construit
atat de bogat, unic chiar – dovada fiind statutul UNESCO al
centrului istoric.
02::
Asadar: cand cineva vrea sa construiasca la Sighisoara, tu ca
autoritate locala nu emiti autorizatie de construire sau demolare
asa, heirup, rasfoind sau citand dupa ureche 2-3 legi si gata. E un
sistem intreg de norme care au un sens, in care trebuie sa se
incadreze proiectul respectiv, fie el cat de minuscul. (De ex.
amplasarea jardinierelor pe str. 1 Decembrie, in centru se poate face
doar cu autorizatie de construire si cu aviz de protectia
monumentelor. Ghicitzi de 3 ori, daca aceste acte au fost emise
conform cu normele de mai sus!?) La fel si pentru beneficiar/
investitor: Nu-i de ajuns sa-ti “faci rost” de autorizatie de la
Primarie dupa care-ti faci de cap – pentru ca risti s-o iei …in
exact acea parte a corpului. Dar asta numai daca nu esti PCRist –
nu ai pile, cunostinte, relatii! Ca daca ai – si dai – iti
cumperi practic autorizatia si bunavointa respectiv tacerea
autoritatilor de control (adica Primarie si/sau DJCC, APM,
Inspectoratul de Stat in Constructii ISC, diverse ministere). Asa se
intampla (si) la Sighisoara – de vreo cateva decenii – si cu asta
am fi la punctul 3 de mai sus: cutume si conjuncturi. Adica, asa se
construieste azi in Romania: ilegal, pe spaga, violent si destructiv.
Asta e. Si Sighisoara nu face exceptie de la malpraxisul generalizat
din tzara.
03::
In alta ordine de idei: Cand ne intrebam sau ne certam daca de
ex. Casa CEC, Hotel Teleson, extinderea Casei Wagner, Mall-ul cutare
si Kaufland-ul cutare “se potrivesc” sau nu acolo unde se propun
sau se fac, trebuie sa incepem discutia (argumentata) la LEGI si
norme, nu la gusturi si estimari aproximative. De obicei se discuta
insa in termeni de estetica, ‘dupa ureche’. Daca “e bun sau nu”
un pavaj nou in Cetate, daca Hotelul Teleson “se potriveste sau nu”
cu aspectul medieval al Sighisorei, daca termopanele si gresia de WC
de pe soclul casei monument istoric sunt “frumoase sau urate”.
Nimic rau in parerile emise ‘burtologic’! Din contra: De multe
ori constatam ca oamenii “simpli” au foarte multa intuitie si bun
gust privind urbansimul si arhitectura – uneori mai multa decat
‘specialistii’ care pretind ca sint practice singurii
indreptatiti sa se pronunte in cunostinta de cauza despre o problema
de arhitectura sau urbanism! Alteori constatam insa o lipsa
elementara de formare si informare in probleme de urbanism,
patrimoniu, administratie si politica locala. E o simpla constatare…
Toate bune si frumoase (uneori urate) cu discutiile intuitive –
atata doar ca de obicei uitam sau nu stim ce zice legea despre
problemele pe care le dezbatem!
04:: O paranteza necesara:
Romania duce in spate o mostenirea grea si unica, in Europa: cea a
unui urbanism al distrugerii valorilor si a mitocaniei ideologizate
si furibunde – e vorba de politica de “sistematizare urbana” a
cuplului Ceausescu, doi indivizi catapultati din mediul rural la
oras, dar nesositi niciodata acolo – drept urmare au transformat
orasele tzarii in niste megasate electrificate. Ce inseamna
mostenirea ‘sistematizarii’? Protectia patrimoniului,
legalitatea, valorile umane, istorice, locale, regionale si
profesionalismul au contat aproape ZERO, incepand cu anii 70-80, in
ceea ce inseamna dezvoltare urbana in Romania. (La nivel profesional,
asta insemana ca exista generatii intregi de absolventi de facultati
de arhitectura, urbanism, constructii, invatzatzi si socializatzi in
acel mediu, ‘programatzi’ pe mutilarea si desfigurarea oraselor –
la comanda. (Accept sa fiu contrazis!)
05::
E clar ca acesti arhitecti,
constructori samd. nu s-au evaporat dupa revolutie, asa cum nu s-au
retras din functie nici majoritatea functionarilor sau a
politicienilor compromisi! Asta e. Acesti arhitecti sint activi si
mai ales, ii regasim deseori in fotoliile administratiei publice –
adica sint sefi peste pixul si stampila cu care ne semneaza
documentele de care avem nevoie cand vrem sa construim sau sa
renovam/restauram ceva! Semnaturi si stampile refuzate pe proiecte
bune si/sau aplicate pe cele mai revoltatoare insulte arhitectonice
la adresa cetateanului sau a orasului (de ex. Casa CEC, planuita, nu
intamplator de unul din ‘geniile’ sistematizarii Bucurestiului).
Vreti sa stiti ce au invatzat in trecut si cum isi exercita acesti
arhitecti profesia si atributiile de functionari publici? Priviti in
jur in orasele noastre! Privitzi in jur la Sighisoara! Improvizatii,
hidosenii, monstruozitati, violuri si aberatzii arhitectonice la tot
pasul! Exceptiile confirma si aici regula… Romania si cu asta
Sighisoara sunt supuse astazi, in opinia mea, unei noi sistematizari
– adica distrugeri urbanistice, de vechea-noua clasa politica,
economica si arhitectonica. (Cine ma contrazice? Astept
contraargumente!) Un exemplu
de abuz urbanistic il constituie chiar Hotel Teleson, invecinat cu
Casa CEC. Dece?
(citeste
in partea a 2-a)
hans hedrich, coordonator de proiecte Sighisoara Durabila
CONSTRUCŢII SECRETE
Last modified on 2008-05-21 18:59:22 GMT. 6 comments. Top.
O dovadă că legea nu este chiar pentru toţi, şi că, atunci când e vorba de aplicarea strictă a legii în litera ei, vizată este numai “pulimea” adică voi, adică noi, se găseşte sub nasul nostru. “Ei” nu se supun aceloraşi norme, pentru simplul motiv că trăiesc într-o altă Românie!.
În orice oraş unde administraţia suferă de responsabilitate, orice construcţie nouă sau orice intervenţie care modifică structural o clădire, are nevoie de o grămadă de aprobări, mai ales dacă ea se derulează în zona protejată a sitului UNESCO. Şi, pentru ca orice trecător curios să se lămurească cam ce se întâmplă acolo, legea obligă ca în apropierea construcţiei, într-un loc vizibil, să fie amplasat un panou la dimensiuni care să permită atât analizarea planului proiectului cât şi detalii legate de beneficiar, executant, numărul de înregistrare a avizului de construcţie, durata execuţiei (data demarării şi data încheierii). Unul dintre cazurile aflate în ancheta ziarului Sighişoara Samizdat l-aţi putut citi aici. Cu toate acestea, în acest moment se află în derulare câteva construcţii harnice dar care suferă printr-un singur lucru. Secretizarea. Am putea crede că serviciile secrete îşi construiesc noi sedii?! Dar poate nişte organizaţii teroriste? Putem presupune orice, atâta timp cât cei responsabili, adică primăria Sighişoara, doarme în papuci în unele cazuri. De ce doarme?! O explicaţie ar fi aceea că somnul raţiunii naşte monştri, un model flagrant fiind clădirea CEC-ului, hidoşenia neterminată de zece ani, apărută sub atenta oblăduire a primarului Constantin Ştefănescu.
DECI:
În spatele Sălii Polivalente puteţi zări această clădire cu aspect mai..original. O fi noul sediu SRI?! Sau noul oficiu prefectural?! Sucursală a Transparency International pentru că are atâtea termopane?! Nu se ştie. Dar ea este. O cunosc şi angajaţii primăriei. Cu toate acestea, ea se păstrează la…secret.
Nu departe de aceasta, în faţa Sălii Polivalente, se ridică o alta pe care o zăriţi mai jos. La fel de enigmatică. Ce să fie oare? Centru cultural?! Casă de bătrâni? Bordel? Cazino?! Vom afla când va fi gata. În curând.
În piaţa Sigma, în jurul măgăoaiei m-am învârtit de-am ameţit, doar-doar dau de un panou care să mă lumineze şi să mă ajute să nu cad în păcat. Pentru că, dacă primele două nu se ridică în sit-ul UNESCO, aceasta este exact în buricul târgului, la km.0. Se pare că este un viitor hotel. După cum se vorbeşte, aparţine patronului de presă Petre Başa. Nimic rău în asta. Dar atunci de ce atâta secret?! Suferă clădirea respectivă de o hibă anume?! Am putea bănui, dacă se evită cu orice preţ transparenţa. Domnia sa ar trebui să fie primul care ar trebui să se încadreze perfect în lege, tocmai pentru a nu permite apariţia unor suspiciuni. Pentru că, şi în acest caz, datorită faptului că de la început panoul obligatoriu nu a existat, putem presupune orice fără a putea fi traşi în nici un fel de urechi. Am putea presupune că nu se respectă proiectul iniţal. Sau că, din punct de vedere arhitectonic, se apropie mai mult de clădirea Sigma din imediata apropiere decât de arhitectura medievală a zonei! Ar putea fi un kitsch oribil, care a fost aprobat de către CNMI aşa cum au fost aprobate şi alte proiecte arhitectonice care mutilează faţa sitului UNESCO!
Deci, legea este interpretabilă şi, de multe ori, ţine loc de hârtie igienică! Şi pentru că este interpretabilă, vi se oferă în acest moment o şansă imensă! Vreţi să cosntruiţi un bloc turn în Cetate?! Daţi-i drumul cât mai rapid! Dacă vine cineva să vă tragă de curea, trimteţi-l urgent la cele trei exemple aflate în afara legii. În mod normal, Justiţia, dacă nu a orbit şi asurzit complet, ar trebui să vă dea câştig de cauză! Pentru că, dacă suntem cu toţii egali în faţa legii, la fel de egali ar trebui să fim şi în afara ei…
aleXandru goţa
Piatra cubică şi capetele pătrate
Last modified on 2008-05-16 10:18:57 GMT. 8 comments. Top.
Înainte de 1989, se găsea în primăria Sighişoara un “administrator” ce răspundea la numele de tovarăşul Chiriac. Pănă să absolve cu succes renumita Ştefan Gheorghiu, fusese tractorist. Ei, şi i se pusese acetui tovarăş “pata” pe arborii decorativi. A înlocuit aproape toţi arborii decorativi cu Tuia (Tuja occidentalis). A făcut-o şi pe panta care sprijină drumul ce urcă în Cetate. Drept rezultat, într-o vară ploioasă, 1/3 din drum a luat-o la vale. Ştiţi povestea, dar poate că cei tineri, nu o cunosc.
Pe actuala administraţie a apucat-o mania înlocuirii macadamului. Este acum înlocuit macadamul din zona pieţei alimentare şi fosta Moara Munca şi de pe Horia Teculescu (Berigaz). Are macadamul respectiv vre-o problemă?! A făcut reumatism? Sau TBC şi trebuieşte musai pensionat?! I-am întrebat pe cei ce lucrează la înlocuire dacă ştiu ce se întâmplă cu piatra respectivă?! Mi-au spus că aceasta este dusă la “sere”, unde este curăţată de către persoane care primesc ajutor social! Primul zvon (oarecum oficial) este următorul: cu respectiva piatră cubică va fi pavată cetatea aşa cum s-a promis (de ce mai este curăţată, asta chiar nu-şi găseşte răsuns, am zărit-o, nu părea deloc murdară la faţă)! Al doilea zvon este mult mai interesant şi îl neagă pe primul. Şi anume, piatra cubică merge la export, pentru simplul fapt că este foarte valoroasă (şi de data asta activitatea de curăţare chiar îşi găseşte un răspuns, piatra trebuie să aibă faţă impecabilă!!). Am fost de curând la Bruxelles. Apoi la Viena. O sumedenie de străzi pavate cu macadam! Nu am observat ca pe cetăţenii respectivi să îi deranjeze faptul că o mulţime de străzi din centrele istorice sunt astfel pavate. Şi nici primăriile erspective nu păreau să fi făcut alergie la macadam! Dacă totuşi primul zvon este cel valabil, şi onor primăria sighişoreană doreşte cu tot dinadinsul să paveze cetatea cu piatră cubică (mă rog, gusturile nu se discută), atunci trebuia să comande una nouă şi nu să o transfere pe aceea ce dăinuie zeci sau sute de ani (plus să mai cheltuiască o grămadă de bani pe copertarea cu asfalt)!! Dar poate că biznisul cu piatra trimisă la export este mult mai profitabil pentru cineva?! Şi acel cineva profită din plin de capetele pătrate care ne administrează urbea…
aleXandru goţa
[...] multe detalii despre situatia Casei Schaessburg gasiti pe sighisoara samizdat si pe jurnal de [...]